Drumeții montane în Transilvania vs Norvegia: Unde e mai bine?

Fără doar și poate Norvegia și România sunt printre țările mele favorite când vine vorba de mersul la munte. M-am delectat cu natura celei de-a doua aproape toată viața, în schimb am petrecut doar două săptămâni în prima. Totuși, voi încerca în acest articol să fac o comparație între experiența mersului pe munte din punctul meu de vedere, luând în calcul câteva puncte de vedere.

Dacă preferi, poți citi acest articol în limba engleză sau maghiară, folosind linkurile din dreapta, sau poți urmări filmulețul însoțitor.

Timpul necesar lecturii: 7 minute

Peisajul

Ajungând la Poiana Închisă pe traseele nemarcate din Piatra Craiului (doar cu autorizație!)
Ajungând la Poiana Închisă pe traseele nemarcate din Piatra Craiului (doar cu autorizație!)

Norvegia este faimoasă datorită fiordurilor și pentru peisajele sale mărețe cu cascade la tot pasul. Însă Transivalnia are o geografie foarte variată, de la păduri la altitudini joase, până la vârfuri dramatice, creste înalte cu vânturi puternice unde te poate prinde o ninsoare chiar și la sfârșitul lunii august. Și bineînțeles avem comoara unică, numită Piatra Craiului.
Câștigătoarea: REMIZĂ

Vremea

În timpul drumețiilor propriu-zise am fost destul de norcoși în Norvegia și am reușit să evităm vremea urâtă în marea majoritate al timpului. Pe de altă parte în celălalte zile din excursia noastră de două săptămâni, vremea a fost de un temperament oribil, cu ploi reci în fiecare zi, o dată timp de două zile fără oprire. Nu vreau să zic că așa ceva nu se poate întâmpla în Transilvania, unde avem unele lanțuri montane faimoase pentru vremea rapid schimbătoare (în unele cazuri chiar mai rapid, decât în Alpi aș zice), dar per total vremea este mai predictibilă și în general mai frumoasă.
Câștigătoarea: Transilvania

Cu bețele Black Diamond Distance Carbon Z în nordul îndepărtat, Norvegia, 2018 (mă întreb de unde a venit inspirația pentru intro-ul filmulețelor mele)
Cu bețele Black Diamond Distance Carbon Z în nordul îndepărtat, Norvegia, 2018 (mă întreb de unde a venit inspirația pentru intro-ul filmulețelor mele)

Aglomerație

Aglomerație pe poteca spre Trolltunga, Norvegia
Aglomerație pe poteca spre Trolltunga, Norvegia

Chiar dacă în locurile populare este aglomerație oriunde în lume, nicăieri nu am văzut atât de multă lume ca și pe traseele din Norvegia spre Preikestolen și mai ales Trolltunga. Pe de altă parte când am parcurs un traseu mai puțin popular în nord, ne-am întâlnit doar cu o mână de oameni. Câștigătoarea în această categorie este evidentă.
Câștigătoarea: Transilvania

Cum ajungem până acolo, infrastructura drumurilor

Aceasta este o întrebare grea. În Norvegia poți ajunge practic oriunde pe drumuri asfaltate de calitate foarte bună. În schimb nu sunt autostrăzi doar în extrema sudică a țării și limitele de viteză și amenzile sunt absolut nebune. Acestea au fost prea joase chiar și pentru prietena mea, căruia nu-i place deloc să conducă cu viteză.
Pe de altă parte în Transilvania trebuie să te adaptezi la stilul local de condus și la unele porțiuni de drum cu trafic mare (înlocuite bucată cu bucată cu autostrăzi), dar în final poți ajunge comfortabil și repede… până la un anumit punct. Majoritatea drumurilor care întră în munți sunt neasfaltate și în condiții diferite de la caz la caz, ceea ce poate face din plănuirea unei excursii o adevărată provocare, chiar și pentru băștinași, dacă nu ai o mașină de teren. Cei care nu se deplasează cu mașina pot ajunge cu trenul sau autobusul (eventual microbusul) destul de aproape de destinație, iar de acolo se poate aranja o cursă cu un localnic sau se poate lua un taxi relativ ieftin (ceea ce în Norvegia nici nu vreau să mă gândesc cât ar costa).
Câștigătoarea: REMIZĂ
Și dacă tot vine vorba de prețuri…

Bjørgavegen, "drumul zăpezii", Norvegia
Bjørgavegen, "drumul zăpezii", Norvegia

Prețurile

Campare la Bâlea lac, partea vestică
Campare la Bâlea lac, partea vestică

Mersul la munte este în mare parte gratis în ambele țări. O excepție importantă este taxa de parcare, care este rezonabilă în puținele locuri din Transilvania unde este necesară, însă în Norvegia este extrem de scumpă. În cazul în care vrei cazare pe munte sau în apropierea acestuia, după cum îți imaginezi, situația este similară. Câștigătoarea n-ar trebui să fie o surpriză aici.
Câștigătoarea: Transilvania

Infrastructura potecilor

Marcajele și infrastructura potecilor în general este un 8/10 în ambele locuri. În România avem marcaje bune pe majoritatea traseelor cu forme și culori diferite pentru diferite destinații. Nu înțeleg de ce nu se folosește același sistem și în alte țări, face totul mult mai clar.
În Norvegia am văzut o porțiune din poteca spre Preikestolen, care a fost construită piatră cu piatră. De asemenea pe același traseu a fost un pod lung de lemn peste o porțiune mlăștinoasă.
Acest lucru poate fi considerat și unul pozitiv și unul negativ. Eu în general prefer lucrurile naturale, dar bineînțeles pe unele porțiuni mai dificile sau neplăcute, puțin ajutor artificial este binevenit. În drumeția noastră pe Cele Șapte Surori (mai multe detalii într-un articol viitor) lângă Mo I Rana a fost greoaie urmărirea marcajelor, ceea ce se întâmplă și în România pe potecile mai vechi, mai puțin circulate, care nu sunt refăcute cu regularitate.
Câștigătoarea: REMIZĂ

Marcaj bandă roșie în Retezat
Marcaj bandă roșie în Retezat
Pe un traseu mai puțin popular din Norvegia. Încotro?
Pe un traseu mai puțin popular din Norvegia. Încotro?

Camparea, cazarea

Campare lângă Odda, Norvegia
Campare lângă Odda, Norvegia
Trezirea într-un camping din Norvegia în Øvre Årdal
Trezirea într-un camping din Norvegia în Øvre Årdal
Cu cortul la Lacul Capra, malul nordic
Cu cortul la Lacul Capra, malul nordic

Pentru stilul meu de campare ambele țări sunt câștigătoare, pentru un simplu motiv: camparea sălbatică este practic permisă. Însă după părerea mea legislația din Norvegia este chiar mai permisivă și oferă niște facilități importante celor care vor să campeze. Cea mai importantă dintre acestea este permisiunea de a campa pe terenuri private, la o anumită distanță minimă față de toate clădirile și cu o limitare de 48 de ore pentru un anumit loc.
Pentru cei care preferă să campeze în camping-uri tradiționale cu bucătărie și baie comună, opțiunile sunt destul de limitate, dar totuși satisfăcătoare în România după părerea mea. Pe de altă parte Norvegia are cea mai avansată rețea de camping-uri din lume din ce am văzut eu până acum, iar prețul unui asemenea camping este singurul din această țară, care este la același nivel cu cele din restul Europei.
Aici este important de menționat, că în Norvegia nu am văzut ”cabane tradiționale”. Nu știu, dacă din cauză că sunt rar întâlnite (poate din cauza geografiei, care face construirea în locuri izolate foarte dificilă), sau doar pur și simplu nu le-am întâlnit noi.
Câștigătoarea: Norvegia

Siguranța, animale sălbatice

În drum spre Trolltunga am văzut cel puțin trei refugii, care sunt destul de întâlnite și în unele regiuni montane din Transilvania. În unele zone sunt singurele posibilități de ”cazare”.
Iar dacă tot vine vorba, vreau să vă rog să nu abuzați de acest lucru! Aceste construcții sunt numite REFUGII, sunt pentru situații de URGENȚĂ! Nu plănuiți de la bun început să dormiți în ele, doar pentru că sunteți prea leneși să vă cărați cortul cu voi! Bine, aici nu mă refer la ture alpine de iarnă, sau alte situații speciale. 
Iar în final ajungem la un considerent evident, foarte important. În Transilvania avem vulpi, mistreți, lupi, râși și o populație mare de urși, care în ultima vreme fac din ce în ce mai multe probleme în sate și chiar orașe în unele zone (în special în județul Harghita și munții Bucegi). În Norvegia în schimb practic nu există animale sălbatice prădătoare, ceea ce înseamnă că nu mai este nevoie nici de câini ciobănești, astfel eliminându-se două dintre pericolele majore a mersului pe munte în Transilvania. Pur și simplu este foarte relaxant când nu trebuie să te gândești unde îți pui cortul, unde îți lași mâncarea și ce precauții trebuie să iei în timpul drumeției ca să eviți aceste probleme (o să scriu mai încolo despre acest subiect în detaliu!).
Câștigătoarea: Norvegia

Interdicție clară lângă un refugiu din Norvegia
Interdicție clară lângă un refugiu din Norvegia
Refugiu în Norvegia spre Trolltunga
Refugiu în Norvegia spre Trolltunga
Refugiu în Munții Făgărașului
Refugiu în Munții Făgărașului

Concluzii

Uitându-ne la scor, vedem, că în final căștigătoarea este Transilvania. Bineînțeles, puteți spune, că doar din cauză că sunt patriot, ceea ce și sunt 🙂 Aș fi putut alege cu ușurință alte categorii, care ar fi făcut-o pe Norvegia câștigătoare.
Cel mai important însă este, că am comparat două dintre regiunile mele favorite pentru mersul pe munte și probabil două dintre cele mai bune din lume din acest punct de vedere, deci este oarecum ca și o comparație între cel mai nou iPhone și cel mai nou Samsung Galaxy: Unul poate fi mai bun din anumite puncte de vedere, celălalt din alte puncte de vedere, dar în final ambele sunt telefoane superbe, care își fac treaba extrem de bine. Același lucru se poate spune și despre mersul pe munte în Transilvania și în Norvegia.
Sper că ți-a plăcut articolul și că a fost folositor sau cel puțin interesant pentru tine. Dacă ai orice fel de întrebare nu ezita să-mi lași un comentariu și îți doresc o drumeție minunată!

Lasă un răspuns

Close Menu